9.4 Cum dăm și primim feedback Copy
Introducere
Așa cum am văzut, feedback-ul din partea profesorilor are un efect major asupra gândirii elevilor, acesta putând fie să îi încurajeze să aleagă o provocare și să crească șansele de reușită, fie să caute o ieșire ușoară atunci când se confruntă cu dificultăți sau provocări.
În această lecție vom reflecta mai în profunzime asupra modului în care oferim și primim feedback și asupra cadrului pe care îl creăm la clasă pentru a încuraja elevii să aprecieze feedback-ul și să îl privească ca pe o oportunitate de creștere și învățare.
Și la final, un bonus!
De ce este important feedback-ul?
Crearea de contexte în care elevii să primească și să ofere feedback poate să aducă beneficii precum:
înțelegere mai clară a procesului lor de învățare, ce progrese au făcut, ce mai au de învățat
poate ajuta elevii să se autoevalueze, să accepte feedbackul și să își găsească modalități personalizate cum să îl folosească
creșterea motivației pentru învățare
utilizat corect, pune accentul pe ce poate fi îmbunătățit și găsirea de soluții, și nu pe greșeli
oferă spațiu elevilor să exerseze cum să comunice clar, concis, să ofere o părere constructivă, cu empatie
crește încrederea în sine și crează un spațiu de siguranță
Dar ce este feedback-ul?
În context de învățare, înțelegem feedback-ul ca un mod de a oferi suport cuiva pentru a își îmbunătăți diferite aspecte ale comportamentului și facem acest lucru prin a îi oferi informații cu privire la comportamentul său și la efectele acestui comportament asupra noastră. Feedback-ul înseamnă să îi descriem persoanei comportamentul acesteia și ceea ce am simțit ca reacție la acest comportament (sursa).
Important de reținut!
Feedback-ul are valoare descriptivă, nu evaluativă!
- ce ne-a plăcut
- ce apreciem
- ce considerăm că ar putea fi îmbunătățit: 2 – 3 aspecte
- făcând observații specifice, concrete, consistente (legate atât de ceea ce ne-a plăcut, cât și de cele 2 – 3 aspecte despre care considerăm ca pot fi îmbunătățite)
- avem în minte obiectivul de a susține persoana în procesul ei de învățare și dezvoltare
- indicații ușor de folosit
- implicăm persoana căreia îi oferim feedback
- cu empatie, blândețe și cu scopul de a contribui la dezvoltare / îmbunătățire
- fără judecăți, fără comparații, fără a impune
- folosim o exprimare personală și autentică
- cu deschidere și apreciere
- cu disponibilitate de a îmbunătăți
- fără justificări, fără critici
Descărcați posterul AICI
Folosiți în clasă posterul pentru a le reaminti și elevilor care sunt elementele importante în aplicarea feedback-ului.
Exemplu de feedback la clasă (după o activitate Scratch)
Dați click pe subtitlurile de mai jos pentru e descoperi ce spune profesorul DUPĂ realizarea programului Scratch de mai sus de către un elev.
Ce simți despre ce ai învățat? Ce simți despre cum ai învățat? Ce consideri că a ieșit bine? Ce a fost ușor? Ce a fost greu? Ce ai îmbunătăți?
Felicitări pentru prima ta animație în Scratch. Îmi place personajul pe care l-ai ales, culorile costumului lui și faptul că ai folosit și blocul “gândește”! Recomand să încerci și blocul “repetă” pe care l-am învățat pentru prima parte a animației, gândește-te de câte ori va trebui să repete blocul “mergi” pentru a ajunge la același număr de pași?
Nu uita de fiecare dată să verifici animația și haide să vedem dacă cerința era ca personajul tău să își schimbe costumul înainte sau după ce auzeam căscatul? De ce este important să avem grijă la ordinea secvențelor dintr-o animație în Scratch?
BONUS: Feedforward
Înainte de finalul acestei lecții, vă invităm să ne uităm la Feedback dintr-o altă perspectivă.
Cum ar fi dacă în loc să privim doar înapoi (back) am privi și înainte (forward). Atunci Feedback ar fi completat de Feedforward.
David McGeary, solutions engineer D2L, a explorat conceptul de feedforward în practica sa de peste 12 ani la clasă, încercând variante diverse de a așeza studentul în centrul procesului de învățare și de a ghida astfel învățarea. Pornind de la experiența sa de la clasă, aducem în atenție conceptul de feedforward.
Cele două concepte sunt complementare, nu se exclud. Chiar dacă veți vedea că întrebările din feedforward nu sunt o noutate și suntem siguri că le adresați la clasă, exersate zilnic se transformă în obicei / rutină ușor de integrat de toți elevii. Porniți cu feedforward, continuați cu feedback și reveniți la feedforward și tot așa.
Imaginea reprezintă o adaptare a graficii lui David McGeary și a fost realizată gratuit cu: Sketchpad.
Haideți să facem diferența între cele două:
FeedBACK
Atunci când oferim feedback ne uităm la trecut, la ceva ce elevul/a a făcut și dorim să oferim sugestii pentru a îmbunătăți diferite aspecte. Prin urmare, feedback-ul urmărește cu precădere să corecteze ceva, să creeze spațiu de reflecție, să confirme sau să îmbunătățească ceva.
FeedFORWARD
Conceptul de feedforward schimbă perspectiva din care ne uităm la experiența de învățare a elevilor/elevelor. Așa cum îi spune și numele, ne concentrăm pe viitor și punem în centru perspectiva elevilor/elevelor.
Feedback
Feedforward
Corecție
Reflecție
Mesaje către elev
Confirmare / Rafinare
În loc doar să urmărim să corectăm ceva la ceea ce au făcut elevii, ne concentrăm și prin a afla care este reacția lor la experiența de învățare.
De la reflecție asupra a ceea ce au făcut, ne orientăm către anticipare a ceea ce ar putea face diferit și cum.
De la a primi sugestii, ne orientăm către a oferi context pentru elevi/eleve să își ofere singuri sugestii, să imagineze scenarii, să își creeze planuri de acțiune.
Iar de la a confirma sau îmbunătăți, ne orientăm către a explora noi posibilități și a extinde orizontul de cunoaștere și de acțiune.
Exemplu de feedforward la clasă (înainte // după activitate)
Animație Scratch cu un liliac
Ce ți-ai dori să înveți mai mult lucrând în Scratch? Cum te ajută ce vei învăța? Ce simți despre ce vei învăța / despre ce înveți acum? Ce capcane / provocări crezi că vor apărea? Cum le vei depăși? Cât de pregătit/ă te simți pentru activitate? // Ce vei schimba? Cu ce vei începe? Ce te va ajuta? etc.
De ce . în acest curs?
Conceptul vine în acord cu Growth Mindset (Lecția 9.1) întrucât se concentrează pe procesul de învățare mai mult ca o călătorie. Pune accentul nu numai pe ce poate fi corectat și îmbunătățit, ci și pe potențialul elevelor/elevilor.
Îi încurajează să exploreze posibilități, să depună efort pentru a obține ceea ce își doresc în termeni de învățare și le crește, astfel, încrederea în forțele proprii. În plus, poate fi avut în vedere atunci când procesăm o experiență de învățare folosind Ciclul învățării experiențiale (Lecția 9.2), să includem întrebări focusate pe procesul elevilor/elevelor.
Comunitate
La finalul acestei lecții, vă invităm să vă explorați următoarele întrebări: 1. Cum puteți crea contexte de oferire și primire de feedback constructiv la clasă? 2. În ce măsură îi puteți susține pe elevi să dezvolte încrederea în ei folosind feedforward?
Contribuiți în Padlet-ul de mai jos, apăsând simbolul ”+” din colțul din dreapta jos, pentru a adăuga un mesaj.
Alte oportunități de practică
Fluturele lui Austin
Urmăriți materialul video de mai jos - Experimentul ”Fluturele lui Austin” al profesorului Ron Berger despre feedback constructiv și specific. Reflectați și notați în agenda proprie dacă și cum l-ați putea duce la clasa online și față în față.
6 min 29 sec
Materialul video nu are subtitrări în limba română, dar se poate folosi o traducere automată. În fereastra materialului video, apăsați în dreapta jos rotița Setări, apoi alegeți Subtitrări, Traducere automată și căutați limba română.
RESURSE
Resurse bibliografice
David McGeary, solutions engineer D2L în cadrul Tools that work, ISTE Summer Learning Academy 2020